Bacteriile din intestin ne influenţează dezvoltarea creierului

Potrivit descoperirilor făcute de cercetători, acea colonizare a
intestinului făcută de către anumiţi microbi ar putea favoriza
dezvoltarea optimă a creierului. Este cunoscut faptul că acele
condiţii ambientale din primii ani de viaţă au repercursiuni
importante asupra dezvoltării viitoare a organismului. De exemplu,
imediat după naştere, intestinul mamiferelor este colonizat de
diferite comunităţi de bacterii şi mai multe studii au demonstrat că
acest proces este unul esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă a
numeroase organe, a sistemului imunitar, a vaselor sanguine şi a
funcţiilor hepatice.

Ca multe alte organe, creierul este influenţat de diverşi factori
de mediu cu care organismul intră în contact imediat după naştere.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au demonstrat prezenţa unei
legături între infecţia cauzată de microbi patogeni la naştere şi dereglări
neurologice ale dezvoltării cerebrale, printre care autismul şi
schizofrenia.

• Cum vor influența schimbările climatice agricultura românească?
• Cât va cheltui Polonia pentru a-și fortifica frontiera cu Belarus și Rusia?

Cercetătorii de la Karolinska Institutet şi Stockholm Brain
Institute (Suedia), în colaborare cu Genome Institute din Singapore
(GIS), au studiat influenţa microbilor intestinali „normali” asupra
dezvoltării creierului şi a funcţiilor cerebrale. Mai exact,
oamenii de ştiinţă au confruntat comportamentul unor şoareci
crescuţi într-un mediu în care erau prezente microorganisme
„normale”, cu cel al şoarecilor crescuţi într-un mediu fără surse
de germeni. Experimentele au demonstrat că şoarecii din a doua
categorie erau mai activi decât şoarecii crescuţi în mediul
„normal” şi că aveau tendinţa de a adopta comportamente mai
riscante.
„Datele ne fac să presupunem că există o fereastră de timp, la o
perioadă scurtă după momentul naşterii, în care microorganismele
din intestin influenţează dezvoltarea cerebrală şi ulterior
comportamentul într-o fază mai avansată”, a comentat unul dintre
autorii studiului, Rochellys Diaz Heijtz de la Karolinska
Institutet şi Stockholm Brain Institute.

Analiza activităţii genelor asupra creierelor celor două grupuri de
şoareci a scos în evidenţă diferenţe între nivelul activităţii
acelor gene implicate în procesele de învăţare, memorizare şi
control motoriu.

„Rezultatele studiului nostru sugerează că, în decursul evoluţiei,
colonizarea microbilor intestinali s-a integrat în programarea
dezvoltării cerebrale, cu efecte asupra controlului mişcării şi a
comportamentelor de tip anxios. Microbii intestinali ar putea fi în
măsură să modifice exprimarea genelor corelate predispoziţiei către
anumite boli sau să aparţină mecanismului care cauzează modificări
ale funcţiilor cognitive observate la pacienţii afectaţi de boli
gastro-intestinale”, a explicat omul de ştiinţă suedez. În opinia
acestuia, modificările de comportament observate, cauzate de
prezenţa florei intestinale la rozătoare, la oameni ar putea avea
implicaţii chiar şi mai ample în bolile psihiatrice.

Sursa: Molecularlab